Câţi dintre noi susţinem cu tărie următoarele: “ Guvernul este de vină pentru sărăcia în care trăiesc. Mi-e atât de greu să fiu un bun tată. Viaţa de părinte este atât de provocatoare. Dacă aş avea bani, aş oferi tot ce e mai bun copiilor mei. Dacă al meu copil nu ar fi atât de bolnav, ar putea fi fericit. Dacă tatăl meu ar fi bogat, ce fericit aş fi! Dacă şeful ar fi mai înţelegător aş avea şi eu o viaţă mai frumoasă. Nu îmi permit să îţi ofer ce ai nevoie, noi suntem săraci şi nici pile nu avem.”

Deşi este greu de acceptat şi uneori chiar doare (ştiu din proprie experienţă), noi suntem RESPONSABILI pentru viaţa pe care o avem, pentru gândurile care ne traversează mintea şi pentru modul în care percepem fericirea. TU EŞTI RESPONSABIL PENTRU VIAŢA PE CARE O AI. Pisica, purcelul, soţia, soţul, şeful, soacra sunt doar nişte scuze pe care le cauţi ca să îţi explici nefericirea. Dacă ceva bun se întâmplă în viaţa ta, tu eşti responsabil. Dacă ceva mai puţin bun se întâmplă în viaţa ta, am o veste de ultimă oră pentru tine( Esca mă invidiază că deţin ştirea înaintea ei)….tot tu eşti responsabil.

Şi pentru că aleg să învăţ din poveştile altora, îţi las şi ţie mai jos o poveste care pe mine m-a scos din victimizare şi din prostie pură( îmi permit să fiu sinceră cu mine şi să accept că cel puţin un minut pe zi trec şi pe acolo, dar acum doar trec pentru a mă observa şi nu pentru a staţiona acolo cu orele).

Iată povestea: Dick Hoyt şi fiul său, Rick, au reuşit să facă din viaţa lor o poveste extraordinară. Dick Hoyt şi Rick, au participat de 85 de ori la maraton, au înotat peste 5 km, au la activ 8 ediţii de triatlon, au mers 160 de kilometri pe bicicletă, au făcut multe drumeţii pe munte, au realizat turul Americii pe bicicletă şi povestea lor nu are sfârşit.

Mulţi vor fi tentaţi să creadă că nu este nimic special în această poveste. Sportivi sunt peste tot în lume. Iată însă “cireaşă de pe tort”, de data asta fără implicarea Prima TV: Rick nu poate să meargă şi nici să vorbească. Atât la maraton cât şi la triathlon, Dick a împins scaunul cu rotile în care se afla fiul său, Rick, fericit că îşi poate urma pasiunea pentru sport. Dick a tras barca în care se afla Rick, a pedalat pe o bicicletă specială ce îi permitea să fie alături pe fiul său.

Şi toate acestea pentru că au crezut în visul lor. Dick îşi trăieşte zilnic misiunea de-a fi cel mai bun tată pentru fiul său, iar Rick îşi urmează pasiunea pentru sport şi îşi respectă dorinţa DE A FI UN OM CA TOŢI CEILALŢI. Ei au putut să facă din viaţa lor o poveste extraordinară. http://www.youtube.com/watch?v=flRvsO8m_KI.

Astfel, RESPONSABILITATEA este în mâna noastră, nu în a celor din jurul nostru, doar că sunt mult prea multe momentele în care o dăm de bună voie în grijă altora crezând că ei sunt mult mai competenţi decât noi. Vorbesc acum despre mine, despre experienţa mea personală, experienţă pe care acum am modificat-o pentru că mi-am oferit responsabilitate pentru viaţa mea. Îţi mărturisesc că eram cea mai mare VICTIMĂ A OMENIRII şi nu înţelegeam de ce toate relele se întâmplă în viaţa mea. Divorţul alor mei, moartea bunicii, despărţirea de prietenul meu- în toate scenele astea eu jucam rolul de victimă. Asta până într-o zi în care mi-am spus : ” Alex, începând din acest moment eşti responsabilă pentru tot ce se întâmplă în viaţa ta”. Am mai adăugat la această frază şi puţină răbdare, înţelegere şi acţiune şi iată-mă aici bine, sănătoasă şi cu o putere extraordinară.

Te las şi pe tine să îţi cauţi responsabilitatea şi te provoc să descoperi mai multe despre coaching şi despre cum acesta poate să modifice nivelul de RESPONSABILITATE  şi de CONŞTIENTIZARE.