Este ora 16:00, sunt la bunicul şi râdem împreună. M-a recunoscut după paşi. Am descoperit un bunic puternic. Este el bunicul care îmi vorbeşte cu pasiune despre animalele din curtea lui. Bunicul le iubeşte şi abia aşteaptă să se întoarcă de la spital ca să fie lângă ele. Mai are o zi de stat aici. Este nerăbdător să ajungă acasă. Am descoperit părticele din mine în el şi mă bucur că bunicul zâmbeşte. Se bucură de o felie de caşcaval ca un copil. A luat un colţ de pâine şi o bucată de caşcaval şi se bucură de acest puţin care acum înseamnă mult. Stau în linişte lângă el şi îl iubesc cum nu am făcut vreodată. Călătoria lui la spital m-a ajutat să-l văd. L-am văzut pe bunicul şi acum parcă îl iubesc colorat. Se uită la mine cu drag şi îi povestesc de atelierul de creaţie. Îmi vede toate bagajele şi mă întreabă unde merg cu atâtea. Le spune colegilor de salon că merg la un banchet:) Zâmbeşte ştiind că nu aşa se numeşte. Zâmbesc şi îl iubesc. Îi arăt floarea pe care urmează să o dăruiesc la atelier. Se bucură ca un copil. Îi place şi lui. Îl pup şi plec către atelier. Îl iau în braţe şi mă bucur alături de el. Îi salut pe ceilalţi oameni şi le urez sănătate. Dintr-un colţ al camerei se aude…”Este nepoata?”. Tataie răspunde în joacă “Da. Este nepoata mea. “
Este ora 18:00 ajung la MERCI. Uşa este încuiată. Mă uit la telefon şi văd că nu am credit pentru celelalte reţele şi Alina nu-i în cosmote. Stau în linişte şi am siguranţa că apare cineva care să o sune pe Alina. Mă întorc şi ghici ce… Apar trei crai de la răsărit. Unul dintre ei o sună pe Alina fără ca eu să scot un cuvânt(aveau şi ei treaba aici). Alina apare şi intrăm în Merci. O lume de poveste în care faptele bune îşi fac loc printre oameni.
Încep să aşez fiecare culoare pe masă cu mare dragoste. Fiecare culoare va aduce cu ea o poveste a oamenilor care aleg să fie lângă atelierul de creaţie. Parcă simt că dansez cu atelierul de creaţie. Îl simt ca pe un personaj de poveste care a venit pe pământ să îmi dăruiască povestea mea şi a lui. Eu l-am acceptat în viaţa mea şi am început pas cu pas să-l iubesc.
Călătorim simplu şi natural într-o poveste a IUBIRII COLORATE. Culorile se îmbină în mod miraculos şi se adună parcă la o şezătoare unde în linişte şi armonie povestesc despre omul care le adună. Sunt aici pe hârtie ca să ne spună o poveste. Este povestea mea pe care în copilărie o spuneam în fiecare zi. Au trecut anii şi m-am pierdut printre griji, reguli, diplomă, recunoaştere şi alte “complicăciuni”. Simt cum fiecare strop de culoare plantează în sufletul meu lumină colorată. Mă regăsesc parcă în liniştea acestei seri. Sufletul meu a călătorit mult prea mult. A TREBUIT să fac multe lucruri în viaţa asta. Am simţit cândva că viaţa nu-mi mai aparţine. Am simţit şi am lăsat acolo simţirea. Eram mult prea ocupată să-i salvez pe ceilalţi. Culoarea m-a adus de mâna lângă mine. Mă privesc prin ochii celor care au trecut pragul atelierului. În seara asta simt o familie minunată care stă la masa plină de culoare. Ne plimbăm pe RĂUL VIEŢII, găsim şi ne împăcăm cu toate momentele de sus şi cele de jos. Tot eu am fost şi sus şi jos. Eu am fost peste tot şi oriunde. Iubirea şi lipsa iubirii m-a adus aici.
Eu mă pierd în frumuseţea Cristinei şi privesc leagănul copilăriei ei. Regăsesc sclipire în ochii Simonei când îi spun ce văd în desenul ei. Simt o lacrimă în suflet şi o bucurie pe chip. Este o femeie în a cărei privire mă pierd. Îmi place acolo. Mergând mai departe dau de un suflet jucăuş. Este ea, Mihaela. Un om care călătoreşte printre stări, visuri, stări, culoare şi iar stări. Simt acum că este unde are nevoie sufletul ei să fie. Visul lor să rămână al lor. De astăzi mă bucur de culoare şi las lucrurile să curgă. Mi-e bine aici. Aici este echilibrul meu. Din el vreau să construiesc. Anca desenează o lume de poveste. În timp ce ceilalţi îi dăruiesc, eu văd dincolo de povestea asta. E viaţa. Sunt idei. E vitalitate şi culoare. Toate aşteaptă să iasă în lume şi să-i bucure sufletul. Iartă şi iubeşte, suflet blând. Începe cu tine căci călătoria a început deja. Merg mai departe şi o regăsesc pe Ioana. Ioana este un înger care a păşit în lumea noastră să ne vorbească despre lumea ei de poveste. Un copil de poveste cu o inimă de poveste. Mergem către o poveste care se întâmplă la mare. July este copilul blond scăldat în mare şi în soare. Este femeia frumoasă care călătoreşte către ea. În drumul ei se arată multă iubire pe care simte să o dea celorlalţi. Păstrează înainte pentru tine July. Călătorim de la mare către un bărbat puternic şi creativ. Ce văd eu în Cătălin? Culoare. Îmi este parcă prieten de-o viaţă. Poate că nu întâmplător seamănă cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Cătălin CANTA LIN în viaţă şi pas cu pas dă mantia jos. Rămâne el şi atât.
Aici este ea. Este Corina. Corina este un COR de “INA na na”. O lumină caldă vine din sufletul ei şi atinge coală de hârtie. Desenul ei trece printr-o călătorie. Este lin şi cald şi de departe se observă armonia. Draga mea, este deja. Gata căutarea. Să înceapă sărbătoare. În sărbătoare primim un om de poveste şi o prietenă de lumină. Este ea, Laura. LA AUR înainte, la război nu mai vrem. Gata cu alergarea. Este timpul meu. De trei luni trăiesc fix ceea ce sufletul meu a vrut dintotdeauna. Iubesc simplu şi încep cu mine. Regăsesc un om ce parcă îl cunosc de o viaţă şi mai bine. Este el, Andrei. Îl simt pe Andrei ca fiind frăţiorul pe care toată viaţa l-am dorit. Mă pierd în ochii şi lumina lui. Mă bucur de prezenţa lui. Simt că Andrei s-a oprit aici să dăruiască puţin din zborul lui. Eu una mă bucur pentru că în zborul tău te-ai lăsat atins de culoare. Mergem mai departe către o mămică frumoasă şi liberă. Ea este Daniela. Un suflet care printre culoare şi frumos lasa în urma regulile şi pas cu pas construieşte libertatea de care ea are atât de mare nevoie. Regăsesc ceva din Moa în frumuseţea unei flori. Privirea ei caldă te admiră. Cuvintele îţi colorează viaţă şi pas cu pas Moa ajunge la copacul vieţii ei. Îl are în faţa ei. În faţa lui ea este ea. Este ea, cu bune şi cu rele. El o primeşte şi îi spune cu o voce de aur “Bine ai venit acasă”. Mergem mai departe în călătoria noastră şi regăsesc o femeie şi atât. Este prietenă de o viaţă. O simt acolo din momentul în care ne-am întâlnit. Ştii când simţi că viaţa ta îţi este atinsă de zborul unui porumbel. Aşa am simţit eu prezenţa Mihaelei în viaţa mea.
Mulţumesc vouă pentru că în zborul vostru de porumbei liberi şi plini de iubire aţi atins şi viaţa mea.