Tablouri noi pictate de prieteni


poză_2Scriu pentru că într-o zi am simţit să încep să fac asta. Scriu despre trăirile mele. Scriu despre ce simt eu. În seara asta simt că viaţa mi-a fost atinsă de un cor de îngeraşi. De ceva vreme trăiesc ca într-un vis colorat. Prieteni noi şi viaţă parcă nouă. Trăiesc jos şi sus şi văd că îmi găsesc loc colorat şi jos şi sus. Iubesc, dăruiesc iubire şi primesc iubire. Coaching-ul nu înseamnă şedinţe de coaching şi atât. Înseamnă să trăieşti colorat. Înseamnă să îmi dau voie ca anul ăsta să am obiceiuri bune pentru sufletul meu.

Am lăsat lucrurile să curgă şi observ pe zi ce trece că viaţa îmi dăruieşte culoare. Privesc parcă surprinsă de cum se leagă lucrurile, de cum apar oamenii în viaţa mea.

Săptămâna asta am reîntâlnit o prietenă dragă. Am reîntâlnit-o. Unde? În parc. Oamenii vin în viaţa ta când eşti pregătit să îi asculţi şi pleacă din viaţa ta când tu nu mai eşti pregătit să îi asculţi. Ea a venit săptămâna asta ca un îngeraş în viaţa mea. Până acum ceva vreme intrasem prea mult în rolul de coach şi parcă limitarea şi-a făcut loc în viaţa mea. În ultima vreme mă simt mai mult decât coach. Las identificarea asta pentru Alexandra din trecut care se luă mult prea în serios. Acum sunt om şi cam atât. Mă bucur de coloare şi las coaching-ul să fie una dintre manifestările mele. Căci eu sunt mai mult decât ceea ce îmi place.

Ea m-a ajutat să îmi dau seama de multe lucruri din viaţa mea. Cum? La o simplă plimbare în parc. Am regăsit-o. Ea era acolo doar că eu mă pierdusem în prea multe “ seriozităţi”.  Mi-a atras atenţia asupra “bănuţilor” pe care eu nu îi las să devină “bani”. Am ascultat-o. Am plecat de la întâlnire cu o stare minunată. Am petrecut ore pline de “locuri de poveste”, povesti despre noi, veveriţe apărute parcă dintr-o altă lume, vânt şi noi două… şi atât.

Am luat starea aia de bine şi am plecat în săptămâna cu sentimentul că am regăsit un om drag. Ea a venit în viaţa mea fix în acel moment în care făceam schimbul de noapte între “bănuţi” şi “bani”. Mulţumesc  pentru o plimbare de poveste.

Da, merităm să facem bani din ceea ce nouă ne place. Merităm. Cred într-o lume în care oamenii câştigă bani din ceea ce le place şi din ceea ce aduce valoare comunităţii. Am avut şi un vis despre această comunitate pe care o să-l împărtăşesc cu voi în altă zi.

Ce am învăţat eu din această simplă ieşire în parc?

  • Prietenii vin când suntem pregătiţi să-i ascultăm şi să-i vedem.
  • Eu merit să primesc bani şi nu bănuţi pentru tot ceea ce colorez în viaţa mea şi a celor din jurul meu.
  • Veveriţele apar chiar şi într-un mediu în care nu te-ai aştepta să apară… ele îţi şopteasc “ Eşti pe drumul cel bun. Astăzi eşti aici, mâine eşti acolo. Este bine oricum. ”
  • Renunţ la rolul de “salvator” ci sunt om şi atât… de ce? Pentru că merit.
  • Vorbesc în culori şi îmi dau voie să fiu şi să fac ce îmi place mie mai mult. Am în inimă şi în suflet un vis pe care zi de zi îl văd în realitatea mea.
  • Natura îmi vorbeşte despre culoare şi bucurie. Primesc mesajul de la natură şi îl duc şi în ceea ce fac şi simt zilnic.
  • Accept că pasiunea mea pentru coaching nu este tot ceea ce sunt eu. Eu sunt om dincolo de vocaţia pe care mi-am ales-o.

Mulţumesc pentru o reîntâlnire care mi-a adus aminte de viaţă de poveste pe care o merităm. Simt că “cerurile vieţii noastre s-au deschis”.  Prietenii sunt ca îngerii care vin să îţi povestească despre tine prin ei şi despre ei prin tine.

Las un tablou in urmă pentru că acum merit un alt tablou, iar ea mi-a aratat realitatea noastră.

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s