De vorba cu ALEXANDRA de 9 ani


10371189_783974874968803_3355913460680296192_oEi bine, astazi raspunsurile au venit. Am cerut sa primesc raspunsuri la intrebarile mele. Raspunsurile au venit prin oameni. Andrei si Nico au fost cei doi mesajeri care au adus astazi mesaje desprinse parca din lumea ingerilor pamanteni.

Afara ploua linistit. Astazi a fost o zi in care am calatorit mult printre stari si emotii. Mi-am simtit corpul in viata si am simtit cu toata fiinta mea ca sunt pe drumul cel bun. Este un drum provocator, dar este al meu si il accept cu deschiderea unui roman care te primeste in a lui casa si iti pune pe masa ce are el mai de pret. 

Ploaia de afara imi aduce aminte de copilarie. Din holul casei, de pe fotoliul rosu ascultam ploaie care cadea usor. Un frig placut imi invada corpul. Mirosea a viata. Florile din curte parca zambeau. Eu stateam si ascultam ploaie. Era liniste. Si parca imi auzeam sufletul vorbindu-mi. Pe acoperis picaturile de ploaie cadeau lin.  Picaturile cantau cu bucuria unui nou inceput. Bucatile de pamant de pe drum se balaceau in apa proaspata de vara. Dansau vesele. Din cand in cand o masina trecea in grada si stropea gardul. Gardul inchidea privirea si accepta sa fie stropit. Unde pui ca nici macar nu se supara. Parintii mei erau cu treaba, iar bunica pregatea de mancare. Simteam iubirea cum imi invaluie fiecare celula a corpului meu. Pe atunci nu aveam nevoie sa-mi explic lucrurile. Traiam viata moment cu moment si cam atat. S-a auzit poarta. Era tata. Venea de la camp. Era obosit, dar bucuros sa ma vada. In plasa lui de mancare avea un mar. Marul acela era pentru mine. Un mar rosu si frumos ca sufletul tatalui meu. Ploaia l-a adus mai devreme acasa. Il iubesc fara sa stiu ce este iubirea. Ploaia parca a mai stat putin. Se aude glasul bunicii care ne cheama la masa. Bunica, de cand o stiu are ochii mici si inima mare. Este un inger de femeie. De la ea cred ca am invatat sa fiu om inainte de orice. Se aude din nou poarta. Catelusa noastra este bucuroasa. Mama vine si ea acasa. Mama a fost primul om care vorbit despre pasiune. Este ora 7 si in liniste ne asezam la masa. Este liniste si afara ploua.  Bucataria miroase a sarmale de post, iar mamaliga tocmai ce a fost rasturnata. Bunica ma roaga sa merg sa duc tuciul de mamaliga la pompa sa se racoreasca. Imi placea mult sa pun apa in tuci si sa-l aud cum sfaraie. Ies in ploaie. Picaturile de ploaie imi bucura corpul. Pentru un moment uit parca de masa si imi las picioarele sa se bucure de ploaie. Sa va mai spun ca tata a avut timp sa faca niste clatite? Nu ti-am spus ca tata face cele mai bune clatite din lume? Ei bine daaaa… Doamne, eu cred ca raiul este aici printre oameni.

Ei bine, da, raiul este aici printre oameni. Acum ma opresc din toate si stau de vorba cu ALEXANDRA cea de 9 ani. Simt ca am multe de invatat de la ea. Acum ca afara ploua am timp pentru toate.

De ce oamenii cauta sa gaseasca secretele de succes?

–          Pentru ca au ratat episoadele din Sailor Moon. Acolo eu am vazut clar cum totul este posibil cand iti gasesti rolul potrivit. Eu va invit la joaca. Cand te joci nu ai nevoie de secrete. Nici macar nu-ti mai pasa daca ele exista sau nu. Pur si simplu te joci si timpul parca sta. Te joci asa fara sa asculti in stanga si in dreapta….Ei bine, toate astea pana cand mama ta te striga la masa. Aici vine momentul ala cand poti sa negociezi inca cinci minute si apoi inca cinci. Eu le primesc mereu. De ce? Pentru ca stiu ce vreau.

De ce s-au inventat banii?

–          Ca oamenii sa-i investeasca in visuri sau sa isi cumpere jucarii si bomboane care se duc repede. Cand eram mica imi doream papusi si o pereche de papuci roz cu toc. Am simtit eu asa ca jucariile astea isi schimba forma in timp. Vecinul Irinel acum ca are 25 de ani vrea o masina noua. Iti spun eu ca in timp, oamenii or sa foloseasca banii ca sa ii ajute pe ceilalati. Mai avem insa putin de invatat pana atunci…banii sunt colorati si ar fi fain sa aduca mai multa culoare tie si oamenilor de langa tine. Cred ca atunci cand o sa ma fac mare banii or sa vina catre mine din ceea ce mie imi place si am sa-i investeasc in visurile mele si ale oamenilor de langa mine. In timp, eu cu mintea mea de copil de 9 ani cred ca banii or sa dispara. De ce? Pentru ca oamenii isi vor da seama ce este cu adevarat important in aceasta viata. In timp, oamenii or sa invete sa traiasca fara bani si facand schimb de pasiuni si visuri. Asta este adevarata abundenta care ne asteapta. Eu am vazut asta si la desene si i-am spus si lui mami, dar ea mi-a spus ca sunt povesti. Ei bine, eu cred ca lumea poate sa fie de poveste.

De ce imi este teama uneori ca nu am sa pot sa imi platesc datoriile?

–          Mai Alexandra, teama este normala. Uite, eu cand ma urc pe scena si dansez mi-e putin teama. Teama insa dureaza putin. De ce? Pentru ca atunci cand aud muzica si pasii incep sa curga, teama intra si ea in dans si se transforma. Mie cateodata imi este teama de intunericul din  camera din fata. Stii ce fac? Aprind luminile pe rand. Intru in prima camera si aprind lumina. Apoi in cea de-a doua pana cand ajung si in camera din fata si fac lumina si acolo. Uite asa se duce si teama. Oricum descopar ca de fiecare data in camera din fata este cel mai frumos, doar ca mie imi era teama de ce imi imaginam ca pot sa gasesc acolo. Asculta-ma….fa lumina rand pe rand in camera si teama dispare cat ai spune BAU.

Care este misiunea mea in aceasta lume?

–          Sa iubesti prin tot ce faci, esti, simti, ai...Misiunea mea acum este sa dansez si la spectacol sa fiu fericita si prin fericirea mea sa-i fac si pe cei din sala sa zambeasca. Misiunea de maine poate sa fie sa dau de mancare la puisori. Misiunea de weekend poate sa fie sa o ajut pe bunica la cules loboda din gradina. Ce atatea intrebari si “complicaciuni”? Ei bine eu cand am o misiune, vorbesc despre ea si fac cumva ca ceilalti sa-mi devina aliati. Stii ca weekend-ul trecut am construit un mare cort in curte. Am avut grija ca bunica si mama sa stie de asta ca sa-mi vina in ajutor. Bunica mi-a scos din casa cateva presuri si mama a adus de mancare. Apoi in liniste, am construit cortul alaturi de ceilalti copii. Simplu ca buna ziua. Vorbeste despre misiunea ta si cine este sa te auda, o sa te auda.

Multumesc Alexandra de 9 ani. Promit sa te mai intreb una alta zilele urmatoare. Multumesc. Cand te gandesti ca uneori cautam MARELE SECRET in exterior cand el sta de o viata in interiorul nostru. Multumesc Alexandra de 9 ani.

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s