Viaţa ta Mărie este în valuri


13925143_10153741768955686_3288083601780521870_nSe face linişte. Corpul meu respiră şi pur şi simplu viaţa îmi dăruieşte magie curată. Mi-e bine. Sunt bine. Se face curăţenie generală şi curăţenia asta vine cu mii de gânduri şi trăiri. Şi nu-i uşor întotdeauna. Mă surprind că pur şi simplu nu mai pot să accept comportamente ale oamenilor pe care îi iubesc. Da, îi iubesc, dar sunt comportamente pe care mă învăţasem să le înghit pur şi simplu. Da, eram în jocul lui „Eu sunt blândă şi iubitoare” şi îi accept aşa cum sunt ei. Îi accept, dar asta nu înseamnă să-mi anulez mie trăirile. Da, adică să fiu nervoasă şi să îmi anulez starea asta doar pentru că îl iubesc pe om şi îl accept aşa cum este.

Uite, sănătate pentru mine acum este să îmi exprim viaţa trăire cu trăire. Da, şi când ceva mă deranjează, nu o să-ţi mai înghit copilăriile doar pentru că te iubesc fiinţă dragă. Doamne câtă curăţenie se face în universul meu. Mă sperie uneori curăţenia asta, dar trăiesc cu sentimentul că sunt purtată în locurile cele mai potrivite pentru mine şi pentru cei din jurul meu.

Am simţit tot mai profund zilele astea că ne îndepărtăm de esenţă atunci când ne pierdem în spiritualităţi de moment. Hai să-ţi spun o poveste desprinsă din realitatea asta.

Ea este Maria. Maria este fiinţă magică. Are multe trăiri şi viaţa ei zic că este în valuri. Când se simte bine, când răul parcă o inundă. Sunt zile în care bucuria este acasă la ea şi sunt zile în care pur şi simplu nu mai ştie de unde să se ia. Se simte ameţită şi parcă se dărâmă tot ce a aflat până acum despre ea. Îi vine să plângă şi se simte vulnerabilă. Simte durerea în fiecare colţ din fiinţa ei. Mănâncă pur şi simplu ca să mănânce şi pare că nici chef de respirat nu mai are. Se simte mult prea vulnerabilă. Simte singurătatea şi o dor toate interioarele parcă. Trec câteva zile şi durerea se tot risipeşte. Zâmbeşte pur. I se întâmplă tot felul de lucruri care îi confirmă că viaţa asta este magie curată. Primeşte multe daruri prin simpla ei prezenţă. Râde din toată inima şi se simte mai în viaţă ca niciodată. Respiră, se aranjează, îşi îngrijeşte părul şi corpul, mănâncă lin şi pare că a şi uitat de durerea din zilele trecute.

Maria a avut o perioadă în care mergea la multe evenimente. Era cool ca în vara să mergi la cel puţin o tabără de dezvoltare personală. Ţine minte cum mergea din tabără în tabără. Acolo în munte se simţea la ea acasă, dar ce să vezi….când se întorcea în nebunie, liniştea din munte dispărea ca prin minune. Şi abia aştepta ca o nouă tabără să fie lansată şi se bucura că este şi ea la modă. Are subiecte spirituale pe care poate să le abordeze şi povesti multe din tabără. Într-o zi s-a simţit goală şi şi-a zis aşa: Uite, în tabăra asta merg doar dacă îmi asum că şi după tabără să aduc liniştea în nebunia şi agitaţia din oraş. Merg pentru că simt că acolo primesc nişte daruri pe care pot să le aduc şi în viaţa mea de zi cu zi. Merg pentru mine nu pentru că a devenit cool să mergem în tabere de spiritualitate. Sunt adevărată faţă de mine. Mă văd cu toate ale mele. Accept că viaţa mea este în valuri şi că asta nu o să se schimbe vreodată. Nu mai merg în tabără cu gândul că tabăra asta o să-mi aducă vindecare şi că dragă de ea o să facă tot răul din viaţa mea să dispară.”

Uite-o pe Maria. Îşi face bagajele. Simt că acum vrea puţine lucruri după ea. Nu mai are nevoie să demonstreze câte bluze spirituale şi câte lănţişoare cu pietre are ea. Îşi ia la ea lănţişorul din cuarţ roz şi o singură bluză, două perechi de pantaloni şi alte câteva lucruri esenţiale. Pleacă în călătorie fără să spună tuturor ce urmează ea să facă. Merge în linişte de data asta în tabără. Ajunge în tabără şi parcă are deja liniştea cu ea. Are curaj să spună când ceva o deranjează. Are curaj şi refuză anumite lucruri care par să nu fie potrivite pentru ea. Are curaj şi se manifestă aşa cum este ea. Uite, draga de ea mănâncă cu mâna, stă uneori retrasă de ceilalţi, alteori râde cu putere…este ea pur şi simplu, aşa, cu toate ale ei.

Maria s-a întors din tabără. A învăţat şi simţit multe şi iaca aşa vine să le aplice şi în viaţa de zi cu zi. Maria ajunge la job. Aici este respinsă. Aduce o idee şi şeful ei îi zice că încă nu-i buget pentru aşa ceva. Draga de Maria simte respingerea. Acum stă cu ea. Înainte dădea fugă la un workshop despre respingere. Workshop-ul îi aducea un răspuns, dar de obicei nu-şi dădea timp să stea cu ea ca răspunsurile să vină natural. Draga noastră Maria ajunge acasă şi încă se simte respinsă. Îşi pregăteşte masa cu drag şi observă că încă mai poate să facă nişte lucruri cu bucurie chiar dacă sentimentul de respingere mai există. Stă cu respingerea asta zile întregi şi o lasă să lucreze natural. Într-o dimineaţă se trezeşte cu un gând. Gândul ăsta zice aşa “Viaţa ta Mărie este în valuri. Da, bucuria există la tot pasul. Există între valurile astea stări mii şi mii. Lăsate să fie ele aduc daruri minunate. Fugind către bine, mă feresc de mine. Viaţa ta Marie este în valuri. Şi da, nu-i cu final. Nu pot să zic că gata, acum mă cunosc şi o să trăiesc fără nici-o provocare de aici înainte. Viaţa ta Mărie este în valuri. Mergi o zi prin viaţă şi descoperi ceva. Apoi tot universul îţi este dărâmat, De ce? Păi pentru că se construieşte altceva. Altceva-ul ăsta acum îţi aduce bucurie. Curând o să se transforme şi iar o să mai descoperi ceva despre tine. Viaţa ta Mărie este în valuri. 

De atunci Maria a trăit lin. Draga de ea, a conştientizat că viaţa îi este în valuri. Binele vine şi pleacă, doar ca la un alt moment să revină cu ceva mai potrivit ca înainte. Plânsul, zbuciumul, nebunia, frica sunt trăiri absolute normale. Ele aduc nişte daruri potrivite de fiecare dată. Viaţa Mariei nu se termină după o tabără. Ea ştie acum că din tabăra îşi ia nişte magie, dar viaţa se continuă şi după tabără. Magia vieţii se meştereşte secundă cu secundă.

Maria sunt şi eu şi…. poate şi tu. M-am întâlnit ieri cu ea şi mi-a zis că se simte bine în viaţa ei. Are de toate. Acum este reală faţă de ea şi nu se mai pierde în “eu sunt blândă şi iubitoare”. Draga de ea este blândă şi iubitoare de la sine. Simplul fapt că spune ce simte când simte şi îşi lasă viaţa să se manifeste sunt dovezi mari de iubire faţă de ea şi faţă de cei dragi. Acum le arată când ceva o deranjează. Acum îşi dă voie să fie obosită. Acum îşi dă voie să nu mai înghită comportamente care îi fac rău. Pur şi simplu vorbeşte şi arata ce simte. Se respectă în final. Acum simte clar că viaţa ei este în valuri şi că descoperirea asta nu se termina vreodată.

Viaţa Mariei este în valuri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s